atunci cand vei avea nevoie,
voi fi aici.
atunci cand vei stii cine sunt,
voi fi aici.
atunci cand vei stii cine esti,
vei fi aici.
am pierdut prea mult timp
neintelegand idealul
de'a fi eu, tu
de-a invinge banalul.
ai pierdut prea multe ganduri
lovindu-te te-aceleasi pamanturi.
cand eu tot aici
stau si vad cum incerci sa te ridici
purtat fiind de aceleasi vanturi.
daca vreodata o sa cazi
voi fi nisipul sau marea
in care te scalzi
ignorandu-mi chemarea.
daca vreodata ai sa arzi
voi fi durerea si ura
voi fi fi cenusa si zgura
vei fi clipa de azi.
duminică, 18 aprilie 2010
Eu.Tu.
Publicat de Cassiana Trandafir la 01:54
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
si de vreodata o sa plangi
voi fi apa si sarea
din lacrimi, si chemarea
ca durerea s-o frangi.
si-apoi, rade-vom la final,
euforia gandului banal,
noi doi - o unda, si-inc-o unda,
apoi nimic.
Trimiteți un comentariu